Peştele portdrapel este singura specie aparţinând familiei Zanclidae şi are o formă şi un colorit unice. Cei care îţi doresc un astfel de exemplar trebuie să ştie că aceşti peşti nu sunt potriviţi pentru un deţinător neexperimentat de acvariu cu apă sărată.
Peştii portdrapel sunt greu de îngrijit şi de păstrat sănătoşi. Ei nu trăiesc mult în captivitate, de obicei doar câţiva ani, chiar dacă sunt îngrijiţi de cel mai experimentat acvarist, şi totuşi, frumuseţea şi graţia lor fac să fie foarte doriţi de deţinătorii de acvarii.
Peştele portdrapel, Zanclus cornutus, este originar din Oceanele Pacific şi Indian şi are o formă deosebită – corpul circular şi botul mic, dar proeminent -, înotătoarea dorsală este extrem de lungă, cu aspect de fanion, lungimea acesteia depăşind chiar lungimea corpului. Este dungat în alb, negru şi galben cu chenare albastre la unele dungi mai întunecate. Poate creşte până la 25 de centimetri în mediul său natural, dar de obicei nu atinge această mărime în acvariu.
Cei care posedă astfel de peşti trebuie să aibă grijă căci sunt foarte sensibili la calitatea apei şi se vor îmbolnăvi dacă nu au condiţii perfecte sau fluctuaţiile sunt prea dese. Aceşti peşti se adaptează greu vieţii de acvariu şi, deşi în natură înoată adesea în mici bancuri, aici se vor bate unul cu altul din lipsă de spaţiu. Au nevoie de mult loc pentru a înota, altfel vor fi stresaţi, nefericiţi, ceea ce le măreşte şansele de a se îmbolnăvi sau a contacta infecţii.
O îngrijire atentă
Peştii portdrapel au nevoie de o îngrijire atentă, aşa că nici unui iubitor de peşti nu-i va uşor să le acorde atenţia cuvenită. În primul rând, aceste creaturi sunt foarte dificil de hrănit pentru că sunt mofturoase, putând chiar să fie considerate „snoabe“. Dacă nu primesc mâncarea pe care o vor, nu mănâncă, pur şi simplu.
De asemenea, peştii portdrapel au nevoie de o dietă compusă din hrană vie, cum ar fi creveţi, şi vegetale, de preferat alge proaspete. În mediul lor natural pasc algele cu poftă, dar în acvariu devin timizi şi nervoşi, fiind stresaţi mai ales de compania celorlalţi peşti.
Totuşi, dacă nu aveţi tot timpul la îndemână creveţi proaspeţi sau altă hrană de mărime mică, puteţi hrănii peştele cu bucăţele de crevete congelate, scoici sau alte tipuri de carne pentru peşti, fie proaspete, fie congelate.
Nu vă îngrijoraţi dacă peştele dumneavoastră portdrapel va avea nevoie de mai mult timp ca să se obişnuiască cu mâncarea pe care i-o oferiţi. Specialiştii citaţi de site-ul zoopedia.ro vă sfătuiesc să întrebaţi la magazin cu ce l-au hrănit până atunci şi să cereţi neapărat să fie hrănit înainte de a-l cumpăra, căci acest lucru îl ajută să supravieţuiască stresului mutării şi aclimatizării.
Mare grijă trebuie să acordaţi şi creării ambientului, căci peştii portdrapel „preferă temperaturi între 25,5 – 29 grade Celsius, un pH între 8,2-8,6 şi o densitate specifică de 1,020 – 1,023. Au nevoie de multă lumină, preferând iluminarea specifică pentru recife – habitatul lor natural. Nivelul amoniacului, nitraţilor şi nitriţilor trebuie să fie aproape zero, ca în orice acvariu recific. Ca pe oricare alt peşte pe care vreţi să-l puneţi într-un acvariu comunitar, trebuie să-l ţineţi în carantină aproximativ două săptămâni înainte de a-l introduce în bazin. Acest lucru se face pentru a fi sigur că peştele nu a contractat deja o boală, din cauza stresului, şi totodată pentru a vedea cum suportă calitatea apei din acvariul dumneavoastră“, informează site-ul zoopedia.ro.
